șerbegíu, șerbegíi, s.m. (înv.) 1. persoană care prepara sau vindea șerbet. 2. boiernaș care oferea domnului șerbetul și îngrijea de dulcețuri.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

șerbegíu s. m., art. șerbegíul; pl. șerbegíi, art. șerbegíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink