ȘENILÁT, -Ă, șenilați, -te, adj. (Despre autovehicule) Cu șenile. – Din fr. chenillé.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘENILÁT, -Ă adj., s.n. (Autovehicul) care rulează cu ajutorul șenilelor. [< fr. chenillé].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘENILÁT, -Ă adj., s. n. (autohevicul) cu șenile. (< fr. chenillé)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

șenilát s. n., adj. m., pl. șeniláți; f. sg. șenilátă, pl. șeniláte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink