înzăvoníre s.f. (reg., înv.) 1. acoperirea capului cu un voal. 2. călugărire. 3. acoperirea ferestrelor cu perdele; perdeluire.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNZĂVONÍ vb. IV. v. însovoni.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

înzăvoní vb. IV (reg., înv.) 1. a acoperi capul cu un zăvon (voal). 2. a obliga pe cineva să pună pe cap voalul negru de călugăriță; a călugări. 3. a împodobi ferestrele cu voal (cu perdele).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

însovonésc v. tr. (d. sovon). Îmbrac în sovon: femeĭ însovonite (acoperite cu văl, în Egipt. ChN. I, 194). Îmbrac în rasă, călugăresc. V. refl. Mă călugăresc. – Și înzov-, înzăv- și zovonesc. V. înhobotez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink