ÎNVRÂSTÁRE s. f. v. învârstare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

învrâstáre s.f. (pop.) 1. îndungare, învărgare, împestrițare. 2. amestecare, alternare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVRÂSTÁ vb. I. v. învârsta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

învrâstá, învrâștéz, vb. I (pop.) 1. a face vrâste (dungi, fâșii, vergi) pe un obiect, a face cu vrâste un obiect; a îndunga, a învărga. 2. (fig.) a alterna. 3. (fig.; refl.) a deveni schimbăcios, a se schimba.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink