ÎNVELÍȘ, învelișuri, s. n. 1. Obiect care servește la învelit; învelitoare. ♦ Scoarță, copertă, de carte. ♦ Învelitoare (de tablă, de țiglă etc.) de pe acoperișul unei case. 2. Stratul exterior al unui obiect, al unui organism etc. – Înveli + suf. -iș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVELÍȘ ~uri n. 1) v. ÎNVELITOARE. 2) Strat exterior al unui obiect sau al unui organism. /a înveli + suf. ~iș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVELÍȘ s. 1. v. îmbrăcăminte. 2. v. acoperiș. 3. (BOT.) înveliș vegetal v. vegetație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

învelíș s. n., pl. învelíșuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

ÎNVELIȘ îmbrăcămintea exterioară a diferitelor elemente ale aeronavei (aripi, fuzelaj, comenzi) confecționată din pânză, lemn sau metal și care preia în mare parte eforturile exercitate asupra aeronavei.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink