ÎNVÂRTÍTA s. art. (COR.) mărunțelul (art.).
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNVÂRTÍT1 s. n. Faptul de a (se) învârti; învârtire. – V. învârti.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNVÂRTÍT2, -Ă învârtiți, -te, adj., subst. 1. Adj. Înfășurat, răsucit. 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război); persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună, prin mijloace dubioase. 3. S. f. Numele unui dans popular cu învârtituri; melodie după care se execută acest dans. 4. S. f. Prăjitură făcută dintr-o foaie subțire de aluat, umplută cu nuci, mere sau brânză. – V. învârti.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNVÂRTÍTĂ2 ~e f. mai ales art. 1) Dans popular (uneori însoțit de strigături) executat în perechi sau în grupuri mixte, care fac mișcări de rotire. 2) Melodie după care se execută acest dans. /v. a (se) învârti
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNVÂRTÍTĂ1 ~e f. Preparat culinar din foi de aluat acoperite cu umplutură (brânză, nuci, mere etc.) și rulate. /v. a (se) învârti
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNVÂRTÍT adj. v. răsucit.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNVÂRTÍT s. 1. v. rotație. 2. v. răsucire.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
învârtít adj. m., s. m., pl. învârtíți; f. sg. învârtítă, pl. învârtíte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
învârtít s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
învârtita (învârtite), categorie de jocuri* populare românești răspândite în Transilvania și Maramureș. În general se joacă în formație de „perechi liber repartizate în spațiul de joc”, cu partenerii situați față în față, ținându-se de umeri sau de talie. Cea mai simplă formă este alcătuită dintr-o „legănare” bilaterală alternând cu învârtiri rapide în ambele sensuri; formele complexe cuprind mai multe piruete și mișcări feciorești de mare virtuozitate. În cadrul categoriei se pot distinge patru tipuri de joc: a) î. sincopate (v. sincopă); b) î. sud-transilvăneană, de-a-nvârtitul oșenesc, de-a-nvârtita (românescul din Codru) având formula ritmică de bază 1/4 1/8 1/4 1/8 1/4; î. târnăveană (care se joacă uneori de către un bărbat și două partenere), românește de învârtit (Câmpia Transilvaniei) cu o formulă ritmică de bază; b) î. nesincopate lente; țigănește, jocu din-nainte (codru) și ceardașu românesc; c) î. nesincopate repezi: de-anvârtit, hărțagul, întoarsa, hațegana*, zdrăngănita* corceșa; d) î. bătute (se joacă și în grupuri mici, 4-6 pers.); v. Jiana.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
de-a-nvârtita v. învârtita.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
de-nvârtit v. învârtita.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
învârtitul v. mânânțălul.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
învârtit, învârtiți s. m. (peior.) 1. persoană care s-a eschivat (prin favoritism, dare de mită etc.) de la obligațiile militare (în timp de război) 2. persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună prin mijloace dubioase
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink