ÎNVÂRSTÁRE, învârstări, s. f. Acțiunea de a învârsta și rezultatul ei. [Var.: învrâstáre s. f.] – V. învârsta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

învârstáre s. f., g.-d. art. învârstării; pl. învârstări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVÂRSTÁ, învârstez, vb. I. Tranz. A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâstá vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNVÂRSTÁ ~éz tranz. A ornamenta cu dungi; a dunga; a vărga. /în + vârstă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVÂRSTÁ vb. v. dunga, tărca, vărga.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

învârstá, învârstéz, vb. I (pop.) 1. a vărga, a înflora. 2. a lega în mănunchi.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

învârstá vb., ind. prez. 1 sg. învârstéz, 3 sg. și pl. învârsteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink