ÎNTREBUINȚÁ, întrebuințez, vb. I. Tranz. A folosi, a utiliza. ◊ Refl. pas. Acest produs se întrebuințează în industria chimică. – În + trebuința.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNTREBUINȚÁ ~éz tranz. A pune în practică; a folosi; a utiliza; a aplica. /în + trebuință
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNTREBUINȚÁ vb. 1. v. aplica. 2. v. folosi. 3. v. circula. 4. v. uza. 5. a (se) folosi, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. (~ diverse tertipuri.) 6. v. practica. 7. v. consuma. 8. v. pierde.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

întrebuințá vb. (sil. -bu-in-), ind. prez. 1 sg. întrebuințéz, 3 sg. și pl. întrebuințeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

întrebuința, întrebuințez v. r. (sport) a-și apăra în mod corect șansele într-o confruntare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink