ÎNTEMNIȚÁRE, întemnițări, s. f. Acțiunea de a întemnița și rezultatul ei. – V. întemnița.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNTEMNIȚÁRE s. v. arestare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

întemnițáre s. f., g.-d. art. întemnițării; pl. întemnițări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNTEMNIȚÁ, întemnițez, vb. I. Tranz. A vârî în temniță. – În + temniță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNTEMNIȚÁ ~éz tranz. înv. A băga în temniță; a pune la închisoare. /în + temniță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNTEMNIȚÁ vb. v. aresta.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

întemnițá vb., ind. prez. 1 sg. întemnițéz, 3 sg. și pl. întemnițeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

întemnițéz v. tr. Închid în temniță, incarcerez (ChN. 2, 30).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink