ÎNTĂRNIȚÁT, -Ă, întărnițați, -te, adj. (Pop.; despre cai, măgari și catâr) Cu tarniță, înșeuat. – V. întărnița.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNTĂRNIȚÁ, întărnițez, vb. I. Tranz. A pune tarnița pe cal, pe măgar sau pe catâr. – În + tarniță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

întărnițá vb., ind. prez. 1 sg. întărnițéz, 3 sg. și pl. întărnițeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

întárniț, V. întărnițez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

întărnițéz v. tr. Înșel, pun șaŭa (tarnița). – Și întárniț, a -ărnița.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink