ÎNMULȚÍRE, înmulțiri, s. f. Acțiunea de a (se) înmulți și rezultatul ei. ♦ Operație aritmetică fundamentală care constă din mărirea unui număr (deînmulțit) de atâtea ori cât alt număr (înmulțitorul), pentru obținerea unui rezultat numit produs; multiplicare. ◊ Tabla înmulțirii = tablou care conține produsele înmulțirii între ele a primelor zece numere. – V. înmulți.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNMULȚÍRE ~i f. 1) v. A ÎNMULȚI și A SE ÎNMULȚI. 2) (în opoziție cu împărțire) Operație aritmetică prin care un număr (deînmulțitul) este mărit de atâtea ori câte unități are alt număr (înmulțitorul). ◊ Tabla ~ii tablă în care sunt înscrise operațiile de înmulțire între ele a numerelor de la 1 până la 10. /v. a înmulți
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNMULȚÍRE s. 1. (MAT.) multiplicare, (înv.) multiplicație. (Operația de ~.) 2. mărire. (~ unei sume de zece ori.) 3. creștere, mărire, sporire. (~ numărului de participanți la ...) 4. (BIOL.) prăsire, prăsit, procreare, reproducere, reproducție, (înv. și reg.) plodire. (~ animalelor domestice.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Înmulțire ≠ împărțire, împuținare
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înmulțíre s. f., g.-d. art. înmulțírii; pl. înmulțíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înmulțíre f. Acțiunea de a saŭ de a se înmulți. Aritm. Operațiunea care înmulțește saŭ care din doŭă numere numite înmulțit și înmulțitor formează alt număr numit produs, care e format cu înmulțitu cum e format înmulțitoru cu unitatea. Tabla înmulțiriĭ saŭ a luĭ Pitagora (atribuită acestuĭ matematic Grec), o tablă pătrată1 care arată produsele a doŭă numere înmulțite: / 1 2 3 4 5 6 7 8 9 / 2 4 6 8 10 12 14 16 18 / 3 6 9 12 15 18 21 24 27 / 4 8 12 16 20 24 28 32 36 / 5 10 15 20 25 30 35 40 45 / 6 12 18 24 30 36 42 48 54 / 7 14 21 28 35 42 49 56 63 / 8 16 24 32 40 48 56 64 72 / 9 18 27 36 45 54 63 72 80 /.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: 1. Sintaxa DEX online nu admite tabele nici vreun alt fel de informație formatată orizontal sau vertical. De aceea rândurile tabelei (în original vezi „tablă pătrată”) sunt scrise în DEX online în continuare, separate de semnul / (slash). - LauraGellner

ÎNMULȚÍ, înmulțesc. vb. IV. Refl. și tranz. 1. A spori, a (se) mări în număr sau cantitativ. ♦ Tranz. A face operația înmulțirii; a multiplica. 2. A (se) mări prin reproducere numărul indivizilor din aceeași specie. – În + mult.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNMULȚÍ ~ésc tranz. 1) A face să se înmulțească. 2) (numere) A mări de atâtea ori de câte ori indică alt număr; a multiplica. /în + mult
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ÎNMULȚÍ se ~éște intranz. 1) A crește cantitativ sau numeric; a deveni mai mult (mulți); a se multiplica. 2) (despre organisme) A-și mări numărul de exemplare ale speciei prin generare; a se reproduce; a prolifera. /în + mult
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNMULȚÍ vb. 1. (MAT.) a multiplica. 2. a mări. (A ~ de patru ori o sumă.) 3. a crește, a se mări, a se ridica, a spori, a se urca, (înv.) a se mulți, a prisosi, a se umnoji. (S-a ~ numărul participanților.) 4. v. îndesi. 5. v. reproduce. 6. v. reproduce. 7. v. prăsi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A (se) înmulți ≠ a (se) împuțina
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înmulțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înmulțésc, imperf. 3 sg. înmulțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înmulțeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înmulțésc v. tr. (d. mult). Măresc, multiplic o cantitate, un număr: a înmulți jandarmiĭ ruralĭ. Aritm. Măresc un număr de atîtea orĭ cîte unitățĭ se află într´al doilea număr. V. refl. Cresc, sporesc în cantitate orĭ în număr: Jidaniĭ s´aŭ înmulțit grozav în România. – Și îmulțesc. Vechĭ și mulțesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink