ÎNGUSTÁT, -Ă, îngustați, -te, adj. Care a devenit îngust, căruia i s-a redus lățimea. – V. îngusta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNGUSTÁT adj. v. strâmtat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNGUSTÁ, îngustez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face (mai) îngust. ♦ Fig. A (se) reduce, a (se) limita, a (se) mărgini. – Lat. angustare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNGUSTÁ ~éz tranz. A face să se îngusteze; a strâmta; a strânge. /<lat. angustare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ÎNGUSTÁ se ~eáză intranz. A deveni (mai) îngust; a se reduce în lățime; a se strâmta; a se strânge. Haina s-a ~at. /<lat. angustare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNGUSTÁ vb. 1. a strâmta. (A ~ o rochie.) 2. a se gâtui, a se strâmta, a se sugruma, (rar) a se subția, (înv. și reg.) a se strâmtora. (În acel loc valea se ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNGUSTÁ vb. v. micșora, reduce.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A (se) îngusta ≠ a (se) lăți
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A îngusta ≠ a lărgi
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A se îngusta ≠ a se lărgi
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îngustá vb., ind. prez. 1 sg. îngustéz, 3 sg. și pl. îngusteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îngustéz v. tr. (lat. angustare). Fac îngust, strîmtez. Fig. Micșorez, detractez: îngustez meritele cuĭva.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink