înghiorțăí vb. IV (pop.) 1. (despre mațe) a chiorăi, a ghiorăi. 2. a înghiți cu zgomot și lacom.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

înghĭórțăĭ și -ĭésc, a -í v. tr. (d. ghĭorț). Pop. Înghit lacom.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink