ÎNFĂȘURĂTÚRĂ, înfășurături, s. f. (Rar) Ceea ce înfășoară ceva sau este înfășurat pe ceva. – Înfășura + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNFĂȘURĂTÚRĂ ~i f. pop. 1) Obiect înfășurat. 2) Mod de înfășurare. /a înfășura + suf. ~ătură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înfășurătúră s. f., g.-d. art. înfășurătúrii; pl. înfășurătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink