îndreptăciúne s.f. (înv.) îndreptare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

îndreptáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a îndrepta, reparare, rectificare. – Vechĭ îndreptăcĭúne.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink