ÎNDOCTRINÁ, îndoctrinez, vb. I. Tranz. A iniția într-o doctrină, a înarma cu o doctrină. – În + doctrină (după fr. endoctriner).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNDOCTRINÁ ~éz tranz. 1) A înarma cu o doctrină. 2) A iniția într-o doctrină. [Sil. -doc-tri-] /în + doctrină
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDOCTRINÁ vb. I. tr. A iniția într-o doctrină, a înarma cu o doctrină; a convinge. [Cf. fr. endoctriner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDOCTRINÁ vb. tr. a iniția într-o doctrină, a înarma cu o doctrină. (< fr. endoctriner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

îndoctriná vb., ind. prez. 1 sg. îndoctrinéz, 3 sg. și pl. îndoctrineáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*îndoctrinéz v. tr. (fr. endoctriner). Rar. Instruesc, învăț.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink