ÎNDATORÍNȚĂ, îndatorințe, s. f. (Rar) Îndatorire. – Îndatori + suf. -ință.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDATORÍNȚĂ s. v. datorie, îndatorire, însărcinare, obligație, sarcină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îndatorínță s. f., g.-d. art. îndatorínței; pl. îndatorínțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink