încunjurătúră s.f. (înv.) 1. umblătură multă. 2. asediu.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

încunjurătúră f., pl. ĭ. Vechĭ. Mers cotit, ocol.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink