ÎNCHIZĂTOÁRE ~óri n. Dispozitiv pentru închidere. /a închide + suf. ~ătoare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCHIZĂTOÁRE s. v. paranteză.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

închizătoáre (dispozitiv de închidere a unui obiect) s. f., g.-d. art. închizătórii; pl. închizătóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

închizătoáre s. f., pl. închizătoare / închizători
Sursa: DMLR (1981) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

închizătoáre f., pl. orĭ. Lucru care servește la închidere, cum e ușa, fereastra, o sponcă care ar închide scoarțele uneĭ cărțĭ scorțite, un capac ș. a.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCHIZĂTÓR, -OÁRE, închizătoare, s. n., s. f. 1. S. n. Dispozitiv de împingere și închidere a cartușelor în magazia unei arme de foc. 2. S. f. Dispozitiv sau mod de închidere a unui obiect. [Pl. și; (2) închizători] – Închide + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCHIZĂTÓR ~oáre n. Dispozitiv pentru închiderea țevii unei arme de foc (în partea pe unde se introduce cartușul). /a închide + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

închizătór (dispozitiv la o armă de foc) s. n., pl. închizătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink