ÎNCARCERÁ, încarcerez, vb. I. Tranz. A băga pe cineva la carceră; p. ext. a întemnița. – Din lat. incarcerare, fr. incarcérer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNCARCERÁ ~éz tranz. (persoane) A pune la carceră; a izola într-o încăpere specială. ~ un criminal. /<lat. incarcerare, fr. incarcérer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCARCERÁ vb. I. tr. A închide, a băga la închisoare, la carceră; a întemnița. [Cf. fr. incarcérer, it. incarcerare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCARCERÁ vb. tr. a închide în carceră; a întemnița. (< fr. incarcérer, lat. incarcerare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

încarcerá vb., ind. prez. 1 sg. încarceréz, 3 sg. și pl. încarcereáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*în- și incarceréz v. tr. (fr. incarcérer, it. incarcerare). Pun în carceră, întemnițez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink