ÎNCĂPĂSTRÁT, -Ă, încăpăstrați, -te, adj. Cu căpăstrul pus. [Var.: (reg.) încăpăstrít, -ă adj.] – V. încăpăstra.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCĂPĂSTRÁ, încăpăstrez, vb. I. Tranz. A pune căpăstru unui cal, a lega un cal cu căpăstrul. [Var.: (reg.) încăpăstrí vb. IV] – În + căpăstru.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNCĂPĂSTRÁ ~éz tranz. (cai) A lega cu căpăstru. /în + căpăstru
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

încăpăstrá vb., ind. prez. 1 sg. încăpăstréz, 3 sg. și pl. încăpăstreáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

încăpăstréz v. tr. Pun căpăstru în cap.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink