ÎNAINTÁȘI s. pl. v. ochelari.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNAINTÁ, înaintez, vb. I. 1. Intranz. A merge înainte în spațiu, a se mișca spre cineva sau ceva aflat înainte; a avansa. ♦ Fig. A progresa. 2. Intranz. A merge înainte în timp; a se desfășura, a se dezvolta. 3. Tranz. A ridica pe cineva într-o funcție mai importantă; a avansa în grad. ♦ Intranz. A obține o funcție mai importantă, un grad mai mare. 4. Tranz. A expedia, a trimite, a da un act, o petiție, o lucrare administrativă etc. 5. Tranz. (Înv.) A avansa o sumă de bani. – Din înainte.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNAINTÁȘ, -Ă, înaintași, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre animale de tracțiune, mai ales despre cai; adesea substantivat) Înhămat înaintea rotașilor. 2. Adj. (Rar) Care merge înainte, care este în față. 3. S. m. Persoană care, prin activitatea sau prin lucrările sale, a pregătit activitatea altora; precursor. 4. S. m. (Sport) Jucător din linia de atac a unei echipe de fotbal, rugbi, hochei etc. [Var.: (reg.) naintáș, -ă adj.] – Înainte + suf. -aș.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A ÎNAINTÁ ~éz 1. intranz. 1) A se mișca înainte (în spațiu și în timp); a avansa. Vehiculul ~ează. ◊ ~ în vârstă a îmbătrâni. 2) fig. A trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară; a avansa; a propăși; a se dezvolta; a progresa; a evolua. ~ la învățătură. 3) (despre peninsule, proeminențe etc.) A ieși în afară, formând un relief; a fi în relief. 4) fam. (despre boli) A deveni din ce în ce mai grav; a se agrava; a progresa. 5) (despre persoane) A se ridica pe o treaptă superioară (într-un post, într-un grad științific); a promova; a avansa. 2. tranz. 1) (persoane) A ridica într-un post sau în grad mai înalt; a promova; a avansa. 2) (proiecte, rapoarte, candidaturi etc.) A prezenta spre examinare și aprobare; a propune. ~ o cerere. 3) (idei, teze, doctrine etc.) A aduce la cunoștința publică; a pune în circulație; a emite; a preconiza. 4) înv. (sume de bani) A plăti cu anticipație. /Din înainte
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNAINTÁȘ1 ~ă (~i, ~e) 1) înv. (despre animale de tracțiune) Care este înhămat înaintea rotașilor. 2) rar Care este situat înaintea altora. /înainte + suf. ~aș
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNAINTÁȘ2 ~i m. 1) Persoană care, prin activitatea sa, creează condiții necesare pentru alții; precursor. 2) sport Jucător care face parte din linia de atac a unei echipe (de fotbal, hochei etc.); atacant. /înainte + suf. ~aș
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNAINTÁ vb. 1. a avansa. (A ~ în spațiu.) 2. v. preda. 3. a adresa, a expedia, a trimite. (~ o cerere.) 4. v. promova. 5. v. dezvolta. 6. v. progresa.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNAINTÁȘ s. 1. v. predecesor. 2. ascendent, (pop.) moș. (~ii lui pe linie paternă.) 3. (SPORT) atacant. (Un ~ marchează golul victoriei.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A înainta ≠ a decădea, a se retrage, a regresa, a (se) întoarce
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
înaintá vb., ind. prez. 1 sg. înaintéz, 3 sg. și pl. înainteáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
înaintáș adj. m., s. m., pl. înaintáși; f. sg. înaintáșă, pl. înaintáșe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
înaintáș, -ă adj. și s. Care e înaintea altuĭa, precedent, precursor: Ipocrate a fost înaintașu medicilor. Caĭ înaintașĭ, înhămațĭ cîte doĭ uniĭ înaintea altora (fr. à la Daumont). V. bulziș.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
înainte-mergător, -oáre adj. și s. Răŭ zis îld. înaintaș, premergător saŭ precursor (supranumele luĭ Ion Botezătoru).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
înaintéz v. tr. Merg în ainte [!]: armata a înaintat în țară străină. Fig. Progresez: a înainta în etate, în lucru, în studiŭ. Mă înalț în grad: acest ofițer a înaintat răpede [!]. V. tr. Duc în ainte: Înaintez lucrările. Prezent, adresez: înaintez o hîrtie ministeruluĭ. Fig. Înalț în grad. – Fals avansez (dr. avancer).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
înaintaș, înaintași s. m. (intl., înv.) 1. delincvent intrat în rîndurile polițiștilor. 2. (la pl.) ochelari.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink