7 definiții pentru «înăspri»   conjugări

ÎNĂSPRÍ, înăspresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni aspru (la pipăit); a (se) aspri. ♦ Fig. A (se) face mai dur, mai sever, mai închis. ♦ Refl. (Despre trăsăturile feței) A căpăta o expresie de seriozitate, de severitate. 2. Refl. (Despre vreme) A se face mai rece. 3. Tranz. A face ca o situație să devină mai grea, să se înrăutățească. ♦ Refl. A se încorda, a se agrava. 4. Refl. (Despre vin) A căpăta un gust acidulat, a deveni înțepător; a pișca la limbă. – În + aspru.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNĂSPRÍ ~ésc tranz. A face să se înăsprească. [Sil. în-ăs-pri] /în + aspru
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ÎNĂSPRÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) aspru. Suprafața materialului se ~ește. 2) fig. A deveni mai dur, mai sever. 3) (despre timp) A se face mai rece. Vremea se ~ește. 4) rar (despre must) A deveni înțepător; a căpăta aciditate. 5) fig. A deveni mai dificil, mai grav; a se agrava; a se înrăutăți; a se complica. Lupta s-a ~it. /în + aspru
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNĂSPRÍ vb. 1. a (se) aspri. (Suprafața materialului s-a ~.) 2. v. înrăutăți.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înăsprí vb. (sil. mf. în-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înăsprésc, imperf. 3 sg. înăspreá; conj. prez. 3 sg. și pl. înăspreáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

asprésc v. tr. (d. aspru). Fac aspru (dur): sărăcia asprește sufletele. Daŭ un gust aspru: fermentațiunea asprește mustu. – Și înăsprésc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

înăsprésc, V. aspresc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink