ÎMPREJURÁȘ, împrejurași, s. m. (Înv.) Persoană care se află (la un moment dat) în preajma, în anturajul cuiva; vecin, megieș. – Din împrejur + suf. -aș.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎMPREJURÁȘ s. v. vecin.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

împrejuráș, -ă adj. Vechĭ. Care e pin [!] prejur (asistent, spectator), vecin. – Și prejuraș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink