ÎMPACHETÁT s. n. Împachetare (1). – V. împacheta.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎMPACHETÁT s. v. împachetare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
împachetát s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎMPACHETÁ, împachetez, vb. I. Tranz. 1. A face pachet; a strânge, a aduna lucruri într-un sac, într-o ladă etc., a ambala (în vederea transportului). 2. A pune comprese cu nămol, cu parafină etc. pe o parte bolnavă a corpului. – În + pachet. Cf. fr. empaqueter.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A ÎMPACHETÁ ~éz tranz. 1) (obiecte, produse, mărfuri etc.) A pune într-un pachet sau a înveli, făcând pachet; a ambala. 2) (organe vătămate ale corpului) A înfășura cu o compresă curativă. /în + pachet
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎMPACHETÁ vb. tr. a pune, a înveli într-un pachet. (după fr. empaqueter)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎMPACHETÁ vb. a ambala, (Transilv.) a pocoli. (A ~ un colet.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A împacheta ≠ a despacheta
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
împachetá vb., ind. prez. 1 sg. împachetéz, 3 sg. și pl. împacheteáză; conj. prez. 3 sg. și pl. împachetéze
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*împachetéz v. tr. (d. pachet). Prefac în pachet, ambalez: îmĭ împachetez bagaju ca să plec.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
împachetat, -ă, împachetați, -te adj. arestat, închis, întemnițat.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
împacheta, împachetez v. t. a aresta.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink