ÎMPĂRĂTEÁSĂ, împărătese, s. f. 1. Soție de împărat sau femeie care conduce un imperiu. 2. Plantă erbacee agățătoare, veninoasă, cu flori albe-verzui (Bryonia alba). ♦ (Reg.) Mutătoare (Bryonia dioica). – Împărat + suf. -easă.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎMPĂRĂTEÁSĂ1 ~ése f. 1) (în trecut; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducătoare absolută a țării; suverană. 2) Soție a împăratului. /împărat + suf. ~easă
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎMPĂRĂTEÁSĂ2 ~ése f. Plantă erbacee agățătoare, veninoasă, cu flori albe-verzui și cu fructe în formă de boabe negre sau roșii; mutătoare. /împărat + suf. ~easă
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎMPĂRĂTEÁSĂ s. 1. (pop.) crăiasă. 2. v. matcă. 3. v. mutătoare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎMPĂRĂTEÁSĂ s. v. beladonă, mătrăgună.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
împărăteásă s. f., g.-d. art. împărătései; pl. împărătése
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
împărăteásă f., pl. ese. Nevastă de împărat orĭ suverana unuĭ imperiŭ în care femeile aŭ drept să domnească. Mătrăgună (rar). Mutătoare, o plantă cucurbitacee veninoasă (bryonia alba). – În est și -tíță, pl. e.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
împărăteásă, împărătese s. f. 1. Soția unui împărat; femeie care domnește peste o țară. ◊ Împărăteasa zilelor = duminica. 2. P. anal. Mama lui Iisus Hristos, Născătoarea de Dumnezeu, Maica Precista, Fecioara Maria. 3. (În orațiile de nuntă) Mireasă. – Din împărat + suf. -easă.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink