ÎMPÂNZÍT, -Ă, împânziți, -te, adj. (Despre ochi, privire) Care a devenit tulbure; care și-a pierdut claritatea; împăienjenit. ♦ Fig. (Despre o mulțime) Răspândit pe o mare întindere. – V. împânzi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎMPÂNZÍT adj. v. înțesat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎMPÂNZÍ, împânzesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi (ca o pânză) o întindere de loc. ♦ A tulbura, a împăienjeni privirea. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întinde, a (se) răspândi.- În + pânză.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎMPÂNZÍ ~ésc tranz. 1) A acoperi asemenea unei pânze. Fulgii de zăpadă au ~it câmpia. 2) (regiuni, ținuturi, țări) A cuprinde în întregime; a invada. 3) A face să se împânzească. /în + pânză
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ÎMPÂNZÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre ochi, vedere) A-și pierde capacitatea de a percepe clar obiectele din realitatea înconjurătoare; a se împăienjeni. /în + pânză
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎMPÂNZÍ vb. v. înțesa.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

împânzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împânzésc, imperf. 3 sg. împânzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. împânzeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink