ÎMBURUIENÁT, -Ă, îmburuienați, -te, adj. (Rar) Plin de buruieni. [Pr.: -ru-ie-] În + buruiană + suf. -at.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

îmburuienát adj. m. (sil. -ru-ie-), pl. îmburuienáți; f. sg. îmburuienátă, pl. îmburuienáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink