îmbunăciúne s.f. (înv.) lingușire.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

îmbunăcĭúne f. Vechĭ. Îmbunare. Vorbă de îmbunare, cuvîntare blîndă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink