ÎMBOBOCÍ, pers. 3 îmbobocește, vb. IV. Intranz. (Despre plante) A face boboci; (despre muguri) a începe să se desfacă. – În + boboc.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎMBOBOCÍ pers. 3 ~éște intranz. 1) (despre flori) A face boboci. 2) (despre muguri) A începe a se desface. 3) fig. (despre persoane) A deveni frumos și atrăgător (ca un boboc). /în + boboc
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎMBOBOCÍ vb. (reg.) a împupi. (Florile ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îmbobocí vb., ind. prez. 3 sg. îmbobocéște, imperf. 3 sg. îmboboceá, conj. prez. 3 sg. și pl. îmboboceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îmbobocésc v. intr. Scot bobocĭ, vorbind de plante: criniĭ aŭ îmbobocit. – În Ban. împupésc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink